Sunt român, trăiesc în
România și îmi iubesc țara. O iubesc în fiecare zi, nu doar de 1 decembrie, o
iubesc chiar și când încearcă să îmi dea o palmă și să îmi spună că locul meu e
în altă parte, chiar și când se uită urât la mine și își dorește să fie lăsată
în pace, o iubesc mereu, pentru că știu că ea nu e rea, pentru că știu că și ea
mă dorește și mă iubește, doar că au avut unii grijă să îi pună o mască de care
nu mai poate (deocamdată) scăpa.
Și dacă ar fi să plec
în lume, dacă ar fi să mă întâlnesc cu un om care nu a auzit vreodată numele
țării mele, cum i-aș putea explica unde este și cum arată?
Acolo unde găsești
mare, munte, deal, câmpie, deltă, râuri, ape, flori, acolo este țara mea.
Acolo unde vezi oameni
frumoși care încearcă să învingă sistemul corupt, acolo este țara mea.
Acolo unde nu este o
rușine să spui că ești român, să ridici steagul sau să cânți imnul național
fără motiv, acolo este țara mea.
Acolo unde dacii s-au
născut, acolo unde civilizația a început să se dezvolte, acolo este țara mea.
Acolo unde sunt atâtea
bogații încât aproape orice popor a încercat să ne învingă, acolo este țara
mea.
Acolo unde s-au
inventat medicamente, avioane, instrumente de scris, acolo unde oamenii muncesc
chiar dacă sunt prost plătiți, chiar dacă nu sunt apreciați, chiar dacă o fac
doar din ambiție și doar pentru sufletul lor, acolo este țara mea.
Acolo unde a luat
naștere Coloana Infinitului, unde s-au născut scriitori ce au marcat lumea,
pictori ce au rămas imprimați pe retina mondială, muzicieni care au făcut
muzică pentru suflet, acolo este țara mea.
Acolo unde, chiar dacă
pare că domnește banul, nesimțirea și aroganța, sunt apreciați oamenii
simpli, oamenii care ajută, oamenii care dau din puținul lor altora, acolo este
țara mea.
Acolo unde tinerii
încep să își deschidă ochii, urechile, sufletele, să discearnă binele de rău
prin propriul filtru sufletesc, unde tinerii citesc nu din obligație, ci din
plăcere, unde tinerii învață și speră ca într-o zi să folosească tot ce au
învățat pe meleagurile natale, acolo este țara mea.
Acolo unde când ieși în
natură și începi să vezi ce zace ascuns în inima țării, îți dorești să nu te
mai întorci între betoane, acolo este țara mea.
Țara mea este locul
despre care se pot scrie cărți, despre care poți să vorbești neîncetat, locul
pe care cu cât îl hulești și îl urăști mai tare din cauza unora, începi să îl
iubești mai profund și mai sincer.
Și, ca la orice
aniversare, trebuie să facem o urare. Îți doresc să te ridici din țărână, să te
scuturi de praf și să privești înainte. Să scapi de tot trecutul negru și să
păstrezi în amintire doar frumusețea veacurilor de mai înainte. Să fii o sursă
de inspirație pentru vecinii tăi și să îi faci invidioși. Îți doresc putere și răbdare
pentru a-ți convinge copiii să nu plece, iar pe cei plecați să îi aduci acasă. Și
îți mai doresc forță și rezistență, îți doresc și îmi doresc să îi alungi pe
cei nevrednici de tine. Să fii frumoasă! Nu uita, eu te iubesc în fiecare zi.
