În scumpa și
draga noastră țară se impune introducerea unei asigurări contra bizonilor. În
ciuda aparențelor, bizonii nu trăiesc numai la munte, ei se găsesc în toate
arealele geografice, de la câmpie până la deal, de pe fundul mării, până în
vârful muntelui. Aceste specimene posedă un echipament complet de camuflaj,
prezența lor, fiind de foarte multe ori ignorată. Această ignorare le
declanșează un soi de mecanism de apărare, un mecanism care îi face atât de
speciali, un mecanism ce îi face demni de atenția publicului. Bizonii șoselelor sunt alături de noi!
De un an și
aproape jumătate sunt posesor de permis de conducere, dar, în același timp sunt
și biciclist. Oare de ce prefer să las o distanță laterală considerabilă în
momentul în care depășesc un biciclist? Sigur din cauza faptului că vreau ca ei
să îmi admire mașina, și nu din rațiuni de siguranță. Nu îmi doresc ca aceștia
să aibă spațiu de manevră și să nu se sperie când trec pe lângă ei, cu
siguranță nu acesta este motivul!
Producătorii de
autovehicule trec printr-o perioadă foarte prosperă, o perioadă de belșug
maxim, o perioadă în care simt nevoia să facă risipă de material. Din această
cauză ei pun pe uși cate o bucată mai mare de plastic, căreia îi atașează o
oglindă. Această bucată de material are rol pur estetic, neavând nici o
funcționalitate. Ba mai mult, sunt în plus în momentul în care, piloții de
raliu mioritici simt nevoia să facă slalom printre fraierii care circulă regulamentar. Vă sfătuiesc să le rupeți și să
le aruncați, nu cumva să priviți în ele, există riscul de orbire.
Spațiile de
parcare sunt prost gândite, ele au fost gândite pentru oameni normali, nu
pentru bizoni. În spiritul speciei, bizonii simt nevoia să ocupe un loc și
jumătate, sau mai mult. De ce? Foarte simplu. Animalele periculoase au nevoie
de o zonă de siguranță, de o distanță la care oamenii să fie protejați. Așa și
aceste specimene. Dacă ocupă cel puțin un loc și jumătate, distanța până la cea
mai apropiată mașină este suficient de mare încât conducătorul acesteia să nu
se molipsească de la bizon, să nu i se inoculeze prostia, mândria și celelalte virtuți ale bizonului.
O mână de oameni,
oameni care au avut ceva materie cenușie, au inventat intersecțiile. În aceste puncte de interes oameni aleg pe ce drum
să își continue călătoria, iar după ce fac această alegere își așteaptă rândul,
respectându-i pe ceilalți participanți la trafic. După cum v-ați dat seama
deja, bizonii au un comportament total opus. Aceștia blochează jumătate de
intersecție, după care își aleg calea, blocând și cealaltă jumătate de intersecție pentru a
porni de pe loc. Se simt exact ca la ei acasă, ca în grajdul comunal.
Dacă ar fi să
consemnăm toate comporatmentele bizonice ne-am întinde pe sute de pagini, dar,
cu toate acestea, poate vom continua sublinierea lor într-un articol viitor.
Propun să includem această specie pe lista celor protejate, să îi închidem
într-o rezervație și să-i urmărim de la distață. Ca locație propun o halda de
steril de la vreo exploatare din Apuseni, preferabil cât mai aproape de baza
acesteia, sub tone și tone de reziduri toxice. Totuși, înființarea acestei
rezervații s-ar putea sa dureze un timp, dar nu din cauză că suntem conduși de
alt tip de bizonii, ci din cauză că spațiul de care avem nevoie este mare și sunt
necesare multe aprobări de la agențiile de mediu, doar sunt o specie protejată.
Până atunci, fiecare dintre noi ar trebui să își facă o asigurare anti-bizon,
sau să își cumpere o carabină.
