Gara din Alba Iulia

În majoritatea articolelor de pe blog am criticat și am expus părți nu tocmai pozitive ale vieții cotidiene sau ale semenilor noștri, unii fiind cu adevărat urmași ai maimuțelor. Acum voi începe o nouă categorie de articole, articole cu eticheta bravos națiune. Voi expune aici evenimente, lucruri și oameni care m-au impresionat, care merită menționate, și merită luate drept exemplu.  

Cred că fiecare dintre noi a fost nevoit să călătorească măcar o dată cu trenul, și, măcar o dată, a fost dezamăgit de imaginea gărilor românești, de nepăsarea și dezinteresul pentru aceste porți de intrare în orașe. Așa m-am simțit și eu până acum două zile. Am ajuns dis-de-dimineață în Alba Iulia și am avut parte de primul șoc. Gara arată, din punctul meu de vedere, impecabil. O sală de așteptare nu prea mare, dar încăpătoare, destul de bine încălzită, suficiente facilități, și foarte curată. Un alt șoc l-am avut în momentul în care am verificat tabelul cu plecările și sosirile trenurilor, care, spre marea mea surprindere, era afișat pe un ecran LCD, având o grafică mai mult decât decentă. Lovitura de grație am primit-o în momentul în care a fost anunțat un tren inter-city în trei limbi, respectiv română, engleză și franceză.

Am văzut câteva gări, dar, după mine, cea din Alba Iulia este una din puținele stații care arată nu doar decent, ci chiar foarte primitor. Judecând după aspectul acesteia realizăm că, dacă se vrea, se poate. Cei care s-au ocupat de lucrările de modernizare, cei care și-au dat interesul și se îngrijesc de bunul mers al lucrurilor merită sincere felicitări. Bravos națiune!